Scolioza este o deviatie laterala, incomplet reductibila a rahisului, cu evolutie progresiva si cu consecinte asupra
morfologiei si functionalitatii acestuia.
Scoliozele sunt impartite in doua grupe principale: scolioze functionale (nestructurale) si scolioze structurale.
Scoliozele functionale apar in urma pozitiilor scoliotice (statul pe scaun cu un cot sprijinit pe masa), din cauza unor profesii
(boala profesionala ex: Stomatologia), inegalitatea membrelor inferioare sau in din cauza unor dureri cum ar fi discopatia
vertebrala, cel suferind capata o atitudine antialgica, adica abordand o pozitie care ii provoaca cea mai mica durere.
Scolozele structurale sau osoase, pot aparea congenital (in viata intrauterina). in timpul cresterii in urma unor distrofii
musculare sau a diferitelor sindroame sau boli (Mrafan boala Lobstein Rahitism etc), in urma unor afectiuni dobandite osoase sau neurologice
(fracturi, luxatii, poliomielita etc.) sau idiopatice (din cauza necunoscuta):scolioza infantila (0-3 ani), juvenila (3-14ani), scolioza
adolescentilor si scolioza adultilor (posibil cu debut din adolescenta.
Evolutie
Atitudinea scoliotica este adesea comnbinata cu atitudinea cifolordotica. Aceasta situatie se intalneste in cazul unor cresteri rapide,
insuficienta musculoligamentara, igiena vertebrala deficitara sau in urma inegalitatii membrelor inferioare.
Debutul bolii este grau de precizat, acesta este posibil sa aiba loc din perioada copilariei care evolueaza in perioada adolescentei
devenind evident clinic. Deseori instalarea scoliozei coincide cu cresterea rapida in inaltime in perioada de pubertate.
Clinic se descriu 3 grade de scolioze:
-Scolioza de gradul I este mobila si reductibila, se poate confunda cu atitudinea scoliotica functionala.
Curbura poate fi dorsala insotita sau nu de curburi compensatorii. Curburile compuse (compensatorii) realizeaza scolioza in "S" si se
reduce prin flexia trunchiului la 90 de grade
-Scolioza de gradul II este fixa si inca reductibila. Contractura paravertebrala situata pe partea concava este insotita de
dezechilibrul si prabusirea rahisului si de rotatia vertebrelor cu modificarile toracice caracteristice. Aplecarea inainte a rahisului
evidentiaza si mai bine tulburarea statica. Toracele devine asimetric (plat pe partea convexitatii in timp ce coastele se indeparteaza intre ele
si proeminent pe partea concava in timp ce coastele se ating intre ele) iar pacientl scade in inaltime.
- Scolioza de gradul III este ireductibila, modificarile musculoligamentare asociindu-se cu modificari osoase avansate, iar conscintele estetice si functionale majore, afecteaza organele toracice si abdominale. Stara generala se altereaza progresiv ca urmare a disfunctiilor organice si a durerilor.
Tratament
-Profilaxie
Trebuie combatute anumite deprinderi care pot favoriza sau accentua deviatia vertebrala, ca de exemplu, ,,atitudinea soldie", de sprijin pe un singur
picior, pe care o iau adeseori copiii si adolescentii (mai ales fetele).
De o importanta deosebita este mentinerea pozitiei corecte la masa de lucru de la scoala si de la domiciliu. Pentru a se asigura o pozitie corecta in
cazul existentei unei deviatii vertebrale este recomandabila inaltarea mesei de lucru prin aplicarea pe ea a unui pupitru cu suprafata inclinata, care sa-l
oblige pe scolar sa mentina pozitia corecta.
Este recomandabil ca pacientul sa nu stea timp indelungat la masa de
lucru, pana cand oboseala l-ar face sa ia o pozitie incorecta, ci sa faca pauze in care sa execute cateva exercitii fizice sau sa se intinda pe pat.
Se recomandă pacienţilor cu scolioză o dietă adecvată astfel încât greutatea lor corporală să fie optimă în raport cu înălţimea şi vârsta. Acest
lucru este necesar mai ales la pacienţii supraponderali, deoarece greutatea poate accentua deviaţiile coloanei vertebrale.
Tratament fizio-balneo-kinetoterapeutic
Balneofizioterapia are cele mai largi recomandari, cu cele mai eficiente rezultate. Aproape ca nu exista contraindicaţii , excluzand numai formele
complicate (cardiaci, pulmonari decompensaţi, etc).
Obiective urmarite de tratamentul B.F.T. sunt urmatoarele: combaterea durerii, refacerea echilibrului muscular, tonifierea musculaturii,
refacerea mobilitatii articulare, recaştigarea mobilitaţii coloanei vertebrale.
Electroterapie
Electroterapia are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul sau este de a reduce retractiile si contractiile prin incalzirea profunda a regiunii
(ultrasunete, diadinamici), de a asupliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate (ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%, ultrasunete cu
hidrocortizon 1% sau fenilbutazona), de a limita efectele dureroase sau anchilozele si artrozele secundare.
Electroterapia locala se adreseaza atat durerii ca simptom (electroterapie antalgica simptomatica), cat si contracturii musculare si ea
sursa generatoare de durere (electroterapie antalgica patogenica).
Dintre procedeele mai importante de electroterapie amintim: galvanizarile, ionoterapia electrica, faradizarea, curentii diadinamici,
fototerapia si ultrasunetele.
Masajul
Are efect sedativ asupra durerilor de tip nevralgic, durerilor musculare si articulare, are actiune hiperemianta locala ce se manifesta prin
incalzirea si inrosirea tegumentului asupra caruia se exercita masajul si indeparteaza lichidele interstitiale de staza si accelereaza procesele de
resorbtie în zona masata.
Kinetoterapia
Kinetoterapia urmareste echilibrarea musculaturii paravertebrale si a bazinului. Exercitiile fizice corective, exercitiile analitice si cele pentru conditionare
fizica generala trebuie sa asigure formarea simtului tinutei corecte (indeosebi simtului pozitiei corecte a bazinului), sa asigure un tonus si o forta
corespunzatoare grupelor musculare care trebuie sa mentina tinuta corecta si pozitia echilibrata a bazinului, precum si sa confere intregului organism
vigoarea generala necesara si inlaturarea starii de hipotonie generala.